Sanjaya Lall Memorial Lecture 2024

Evenimentul este deschis cu un discurs de bun venit și introducerea lui Darren Asoglu, un renumit profesor de economie la MIT și vizitator la Oxford. Amfitrionul Andrew Steven oferă un context despre conferința memorială Sanaya La și contribuțiile notabile ale profesorului Zan Al.

Darren își prezintă lucrarea din cartea sa, concentrându-se pe impactul tehnologiilor asupra societății și economiei. Subiectul central este cine beneficiază și controlează noile tehnologii, în special în contextul modificărilor tehnologice recente din AI.

El discută despre optimismul tehnologic și prezumția economică conform căreia tehnologiile noi, deși disruptivante, aduc beneficii generale. Introduce conceptul de „productivity bandwagon”, care sugerează că noile tehnologii ar trebui să ducă la creșteri salariale reale.

Darren argumentează că această presupunere este simplificată și adesea ignoră aspecte precum cine controlează tehnologia și cum afectează distribuția veniturilor. Folosește exemple istorice pentru a ilustra că productivitatea crescută nu duce întotdeauna la creșteri ale cererii de muncă.

Indian exemplifică două tehnologii transformative: morile de vânt și ginul de bumbac al lui Eli Whitney. Deși au revoluționat economiile lor, muncitorii nu au beneficiat echitabil, mai ales din cauza forței coercitive și a relațiilor de putere.

Revoluția industrială britanică este analizată pentru a demonstra că creșterea productivității nu a beneficiat muncitorii în primele faze, iar coerciția și automatizarea au jucat un rol important în acest sens.

Analiza continuă cu dezvoltarea tehnologică modernă și impactul asupra salariilor reale în SUA, subliniind distrugerea partajării prosperității observată după 1980 și creșterea inegalității în multe economii industrializate.

Se folosesc exemple din industria auto, unde inițial inovațiile tehnologice au creat locuri de muncă și partajarea prosperității prin sindicate, dar ulterior direcția s-a schimbat spre automatizare, reducând cererea de muncă consolidată cu puterea muncii.

Discuția se îndreaptă spre influența gândirii ideologice și a priorităților afacerilor, menționând influența lui Milton Friedman și schimbarea accentului către reducerea costurilor și profit pentru acționari, în detrimentul împărțirii câștigurilor.

Subliniază că beneficiarii tehnologiei sunt determinate de modul în care alegem să dezvoltăm și să utilizăm tehnologiile, având în vedere relațiile de putere și dacă inovațiile conduc la automatizare sau la sarcini noi pentru muncitori.

Prezintă diferite perspective tehnologice în istoria computerelor, de la vizunea lui Alan Turing către utilitatea tehnologiei pentru oameni discutată de Norbert Wiener, reflectând asupra impactului AI, fie ca un instrument de control, fie ca o oportunitate de îmbunătățire a capacităților umane.

Disputează polaritatea dintre automare și control, subliniind importanța deciziilor democratice și ale mișcărilor societății civile în determinarea direcției în care se dezvoltă tehnologiile digitale.

În arrațiunea despre energia regenerabilă demonstrează cum presiunea societală și reglementările au avut un impact asupra reducerii costurilor tehnologiilor verzi, sugerând cum ar putea avea loc un impact similar în AI.